Zidurile exterioare ale Castrului roman Sucidava

detalii >>

Costume populare

detalii >>

Mestesugul olaritului,Oboga,Olt

detalii >>

Ceramica smaltuita,Oboga,Olt

detalii >>

Oua incondeiate,judetele Olt,Dolj

detalii >>

Castrul Roman Sucidava

 


      Sucidava a aparut ca un important centru economic si militar al tribului geto-dacic "sucii", Sucidava insemnand cetatea sucilor. In urma cuceririi Daciei de catre romani, pe tritoriul actualei comune celei, situauta la aproximativ 5 km de orasul corabia, judetul Olt ,s-a ridicat un castru roman care a contribuit dealungul vremii la dezvoltarea orasului civil roman Sucidava. Prima cetate de aparare a fost zidita in timpul imparatului Aurelian (270-275). Imparatul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit acesta fortareata, a construit un pod de piatra peste Dunare si a rstaurat drumul roman din campia romaneasca. Cetatea a fost distrusa prima data de huni intre anii 442-447. Uterior, dupa aproape 100 ani, intre 527-533 a fost refacuta de catre imparatul Iustinian, urman sa fie din nou distrusa de invaziile avaro-slave in jurul anului 600. La Sucidava stapanirea romana s-a mentinut fara intrerupere pana la sfarsitul secolului al VI-lea, dupa care aria cetatii a fost locuita definitiv de o populatie romana. Intre secolele XIV si XVI pe o parte din cetate a fost construita o fortareata medievala.


     Obiectivele turistice ce pot fi vizitate in cadrul complexului arheologic Cetatea Sucidava:
 

          Fantana romana (sec.II) azi

restaurata, are o adancime de 15 m, este perfect circulara si este captusita cu caramizi trapezoidale. In interiorul fantanii au fost descoperite mai multe vase si cateva monede, ultima dintre ele fiind de pe vremea Imparatului Marcus Aurelius (161 -180).

 



          Fantana Secreta (sec. VI)

a fost construita in timpul Imparatului Iustinian, dupa distrugerea cetatii de catre huni in timpul lui Atilla. Astazi restaurata, este integrata in circuitul turistic si constiutie cel mai atractiv obiectiv arheologic atat pentru oamenii de stiinta cat si pentru vizitatori. Fantana capteaza apa de la un izvor, aflat la o adancime de 18 m, unde se poate ajunge printr-un coridor subteran cu trepte, lung de 26 m.


          Poarta de Vest - costructiv

era dubla, formata dintr-o poarta interioara si una exterioara prevazuta cu un grilaj de fier terminat la partea inferioara cu tepi. Ridicata in timpul Imparatului Constantin cel Mare, odata cu constuctia podului, era unul din punctele de acces in cetate pana in anii 364-366, cand intrarea in cetate a fost zidita.

     Cladirea cu Hypocaust (sec
IV-V) a fost probabil sediul camandantului cetatii. Ceea ce se prezinta vizitatorilor este fundatia si pardoseala cetatii care avea un sistem propriu de incalzire din pilae (176 la numar) construite din caramizi suprapuse si chiar unele din tuburi din ceramica prin care circula aer cald.


 

     Basilica romano-bizantina (sec. VI). Are orientarea tipica bisericilor crestine: altarul spre rasarit si intrarea prin partea de Vest. In interiorul basilicii, sub nivelul pardoselii, s-au gasit 6 morminte de inhumatie, dintre care si al unui adult, al carui schelet masoara 1,97 m, amenajat pentru a putea fi vizitat de turisti.

 


       Piciorul podului lui Constantin cel Mare (anul 328) -constructia podului se intindea pe o lungime totala de 2437m si o latime de 5,70 m, fiind unul dintre cele mai lungi poduri din antichitate. Ruinele podului sunt pastrate azi intr-o stare destul de modesta si pot fi vazute doar cand nivelul Dunarii este scazut.

 


          Zidurile cetatii - pietrele

care au fost folosite pentru constructia Cetatii provin, cel mai probabil, din districtul Vratza, Bulgaria si au fost scoase de pe fundul Marii Sarmatice- dovada stau fosilele de melcisiori si scoici imprimate in materialele de constructie utilizate. Deasemenea, liantul de legatura folosit este unul special, a carui formula nu s-a gasit nici azi, dupa aproape 2000 de ani.

 

 

Mestesuguri stravechi
Port popular
Castrul Roman Sucidava