Zidurile exterioare ale Castrului roman Sucidava

detalii >>

Costume populare

detalii >>

Mestesugul olaritului,Oboga,Olt

detalii >>

Ceramica smaltuita,Oboga,Olt

detalii >>

Oua incondeiate,judetele Olt,Dolj

detalii >>

     Olaritul reprezinta o indeletnicire

pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri stramosi din neolitic, dar totodata a fost si este una dintre cele mai propice modalitati de materializare a insusirilor artistice. Prin forma, proportii, decor si culoare vasele de orice tip au intrunit pe langa rosturile practice si virtuti artistice decurgand din stiinta, inventivitatea si imaginatia mesterului popular, din stapanirea tehnicilor si a mestesugului.Mestesugul olaritului avea in primul rand un rol practic, dar ceramica este folosita si in scop decorativ, in constructii sau pentru anumite ritualuri. Locuinta taraneasca cuprinde o varietate de vase de lut - oale, ulcioare, cani, strachini, chiupuri, blide, oale pentru tinut laptele, oale enorme in care se pregatea mancarea pentru sarbatorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucarii etc.

 

   Incondeiatul oaulor-Mestesugul incondeierii oualor se practica inca si astazi asa cum se practica in trecut. Ouale se aleg sa fie proaspete si cu coaja de preferinta alba. Aceste "mici capodopere" vorbesc despre maiestria si credinta celor ce le-au creat. In zona Olteniei, acestea sunt deosebit de fastuase prin nobletea armoniilor de rosu, galben, negru si alb.

 

 

 

 Confectionarea instrumentelor muzicale populare – fluier, ocarine – Localitatea Terpezita, judetul Dolj, localitatea Corbeni, judetul Olt. Mestesugul confectionarii ocarinelor este o traditie in Terpezita /Dolj, care s-a transmis din tata in fiu. Primele ocarine confectionate in scopul comercializarii au fost lucrate pentru cativa artisti din tara. Ulterior, vazand ca produsele au cautare, mesterii din comuna au participat la mai multe festivaluri de arta populara desfasurate in tara, apoi la expozitii cu vanzare in Germania, America si sud-estul Europei.

     Test de pamant – comuna Milcov,

judetul Olt. Testele de pamant sunt specifice judetului Olt si dateaza inca din vremea stapanirii romane cand ocupatia de baza a locuitorilor era agricultura, iar campia Olteniei reprezenta o insemnata parte din granarul Olteniei. In judetul Olt, in comunele Farcasele si Milcov se confectioneaza si in prezent testuri din pamant, acest lucru fiind un apanaj in exclusivitate al femeilor. Faptul ca doar femeile fac testuri, cel mai probabil este urmarea unor implicatii de natura magico–religioasa, care au persistat in decursul timpului.

     Cojocarie -  Vadastra, judetul Olt

Traditia cojocaritului in judetul Olt, desi inceputa in Vadastra, s-a practicat intens la Corabia, oras circulat in vremuri, unde exista un singur mester care lucra cu ucenici din diverse parti ale judetului, care mai apoi duceau mestesugul in satele de unde veneau. Pieptarele erau foarte scumpe – la targ, oamenii dadeau un car de grau ca sa poata lua lana din care sa faca un pieptar.

     Ateliere de fierarit mai existau

in prima jumatate a secolului XX în fiecare comunitate rurala,  deservind solicitari locale, adica producerea de instrumente agricole sau repararea lor, producerea de instrumente de taiere sau despicare a lemnului, necesare în fiecare gospodarie sau, cu atat mai mult, în gospodariile specializate, de accesorii necesare în construirea caselor, de potcoave pentru vite etc.  Ele erau indispensabile comunitatilor. In judetul Olt, in comuna Fagetelu, exista un Muzeu al Satului care pastreaza obiecte de mestesug taditional, printre care si obiecte specifice mestesugului fierariei.

     Masti populare-Maiestria

cu care sunt confectionate mastile justifica existenta unui adevarat mestesug, ce presupune calitati deosebite pentru cel care il practica: imaginatie, talent, indemanare, si un deosebit simt al umorului. Un adevarat depozit de obiceiuri si simboluri stravechi, mastile aveau la inceput un rol ritualic. Prin jocurile cu masti oamenii au dorit sa influenteze benefic destinul, sa-si asigure bunastarea, sa alunge spiritele rele sau sa capete bunavointa spiritelor lumii de dincolo.

     Covoare oltenesti – Osica de Sus

judetul Olt; Bechet, judetul Dolj. In Oltenia, Zona Romanatiului este renumita pentru confectionarea covoarelor oltenesti. Specificul acestor covoare, de aici, din sudul tarii, este acela ca au un colorit foarte viu in comparatie cu covoarele produse in alte zone ale tarii. Regasim simboluri si motive care provin din inventarul artei taranesti si brancovenesti, motive a caror semnificatie este legata de sensul fundamental al spiritualitatii romanesti ca vorbele vietii, calul si calaretul, cocosul, cucul, cerbul. Coloritul este dat de albastrul ultramarin, verdele pastelat, rosu visiniu care reprezinta fondul si determina cromatica ornamentelor.

 Impletituri vegetale /prelucrarea
artistica a papurei - obiecte decorative, de uz casnic, jucarii - Bailesti,  judetul Dolj; Calui, judetul Olt. Mestesugul impletitului, in special din paie, ca si toate mestesugurile din fibre naturale de altfel, este cunoscut inca din antichitate. In ziua de azi mesterii care mai practica mestesugul impletitului confectioneaza diverse obiecte decorative, obiecte de uz casnic sau jucarii din paie de secara, ovaz, orz sau grau, acestea fiind materiale 100% naturale.


     Arta lemnului, cioplitul in lemn

si os - lazi de zestre, furci de tors, linguri, ploste, casete, bate ciobanesti, codriste de bici, troitele, obiectele gospodaresti – localitatile Craiova, judetul Dolj; Campia Boianului,  Corbu, Iancu Jianu, judetul Olt. Creator al unei arte de o mare bogatie si originalitate,  poporul roman a faurit valori artistice pline de fantezie in domeniul sculpturii lemnului. Cu unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, horjul, scoaba, cutitul, dalta, compasul, potricala, ghinul, tiparul de pirogravat au fost create de-a lungul timpului forme si figuri diferite de la o zona la alta a tarii dar unite toate pe pamant romanesc.

     Icoane pe lemn si sticla, pictura

populara pe lemn si sticla – Craiova,judetul Dolj; Corbu, Slatina judetul Olt. Pictura icoanelor e, alaturi de cea murala, o ramura importanta a picturii populare. Zugravirea icoanelor se facea pe lemn, panza, metal sau pe sticla, in scopul impodobirii caselor taranesti si intriga prin utilizarea de elemente folclorice. Pictura pe sticla este o indeletnicire destul de tarzie, comparativ cu icoanele zugravite pe lemn si panza (prapori). In casele taranesti,  icoanele pe sticla erau asezate alaturi de stergare, cuiere cu blide, ulcioare etc., obiecte decorative ce se armonizau, dand interiorului o unitate compozitionala.

 

Evenimente
Port popular
Mestesuguri stravechi