Zidurile exterioare ale Castrului roman Sucidava

detalii >>

Costume populare

detalii >>

Mestesugul olaritului,Oboga,Olt

detalii >>

Ceramica smaltuita,Oboga,Olt

detalii >>

Oua incondeiate,judetele Olt,Dolj

detalii >>

Portul popular oltenesc

 

      Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor si materialelor folosite, al organizarii decorurilor pe suprafata pieselor si motivelor decorative utilizate reprezinta unul din cele mai complexe domenii ale artei populare. Toate articolele vestimentare traditionale erau lucrate cu migala si pricepere de femei, in special iarna, cand munca la camp lipsea cu desavarsire, la stravechile razboaie de tesut. Iile, camasile, izmenele si maramele se teseau din borangic, motivele fiind alese pe rosturi,in razboi.

    Incaltamintea obisnuita era opinca, pusa peste obiele, invelitoare din benzide tesatura din lana, ce apara piciorul. Costumele de zi cu zi erau simple, fara cusaturi si broderii.

 


    Costumul popular de sarbatoare din zona Romanati (judetul Olt) purtat de femeie,  se compune dintr-o camasa, o ie cu poale, care pot face sau nu corp comun; cele doua zavelci sau boscelele, asezate una in fata, cealalta in spate, apoi marama pentru acoperitul capului, avand diferite moduri de a fi legata, in functie de varsta si conditia sociala. Camasa are altita cusuta cu rosu. Poalele au sabac, sunt frumos cusute, alese in razboi, de asemenea, de culoare rosie; sunt impodobite cu paiete, dar mult mai putine fata de celelalte zone, in care costumul poate fi incarcat si cu margele. La costumul de Romanati frapeaza acel rosu, precum si motivele policrome: galben, alb, albastru, verde. Se remarca, de asemenea, pe zavelcile de sarbatoare la femei, diferite motive: coarnele berbecului, pomul vietii, hora, diferite motive zoomorfe, avimorfe, chiar antropomorfe, care au o vechime pierduta în timp.

 


   Costumul de barbat in zona Romanati, cel de vara de exemplu, se compune din izmene impodobite cu sabac si coltisori pe margine, crosetati in casa, o camasa cu poale, lunga, peste genunchi. Barbatii se incingeau cu un brau colorat, ales în razboi, tot de culoare rosie, cu diverse modele. Braul pentru munca era mai inchis la culoare, de regula negru. Camasa barbateasca era aleasa in razboi, cu sabace, mai putin impodobita decat o camasa de femeie. Alt accesoriu este palaria din paie.

 


     Costumul de iarna includea acei pantaloni de dimie sau aba, itarii, confectionati din lana foarte groasa ,impodobiti cu gaitane. Nu poate lipsi suba, foarte groasa si decorata cu gaitane bleumarin pe la maneci, iar in unele zone avea si gluga, o influenta din zona Boianului (judetul Olt).



     Costumul de calusar –
Intrucat se crede ca originea obiceiului se afla în dansurile si razboaiele militare romane, calusul este un dans, dinamic, ce implica forta dar si pasiune, cu ajutorul caruia membrii formatiei se lupta cu spiritele rele incercand sa asigure protectie intregii comunitati. Costumul purtat de calusari pe perioada Rusaliilor se aseamana fizic dar si simbolic cu  costumul de lupta al soldatilor romani din razboaie, astfel: palaria este confectionata din stofa si impodobita cu ciucurasi si panglici, reprezentand coiful soldatului luptator; batul reliefeaza sabia cu care acestia luptau si se aparau; camasa si fusta cusuta cu arnici rosu (inca din timpuri vechi si necunoscute, rosu este culoarea puterii prin care se alunga spiritele rele,aduc belsugul si bunastarea); brau(bete sau diagonala) - calusarul poarta deasupra camasii, atat pe fata cat si pe spate, un "X” format din aceste bete, fapt ce simbolizeaza scutul si ideea de aparare; pantaloni si jampieri; pantofi – opinci prevazute cu pinteni- acesta este totodata si obiectul care are una din cele mai mari puteri carmice, favorabile, intrucat sunetul lasat de ciocnirea opincilor dotate cu pinteni sperie si indeparteaza orice energie si spirit negativ.

 

     Desi traditia portului si realizarii costumului popular este pe cale de disparitie, sunt zone in care se incearca pastrarea si reinvierea mestesugului confectionarii de costume populare.

Port popular
Evenimente
Mestesuguri stravechi